Alina Gorghiu: Forumul Business în Argeș este acum la prima ediție dar ne propunem să urmeze și alte evenimente similare cel puțin de două ori pe an

Articol publicat de ARGESFOCUS.RO - luni, 28 februarie 2022

Alina Gorghiu, președinte interimar al PNL Argeș, a avut inițiativa organizării Forumului Business în Argeș într-un moment când lumea părea liniștită dar, din păcate, evoluții teribile pun la grea încercare poporul ucrainean și ordinea internațională. Vă propun ca în semn de solidaritate să ținem un moment de reculegere pentru a onora în felul acesta memoria oamenilor nevinovați, cetățeni ai unei națiuni pașnice căzută victimă unui act de agresiune pe care îl condamnă întreaga umanitate.

"Vă mulțumesc tuturor pentru că ați răspuns invitației noastre și, la fel oaspeților noștri de la București: dl. Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, dl. Cătălin Boboc, secretar de stat MMSS, dl. Alin Chițu, secretar de stat MF și dl. Dumitru Nancu, director general FNGCIMM!

Dl ministru Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, aduce o veste bună pentru mediul de afaceri românesc și știu că o să vorbească despre asta ... Nu doar că este în pregătire lansarea programului Start-Up Nation ediția a 3-a, dar să vedeți îmbunătățiri ... Lucrează la o aplicație informatică care, prin interogarea automată a tuturor bazelor de date aferente instituțiilor de stat implicate în emiterea documentelor necesare derulării schemei, va conduce la verificări ale criteriilor administrative și de eligibilitate în timpi record, fără a fi nevoie de niciun alt document de la aplicant!

Moare dosarul cu șină!

Forumul ”Business în Argeș” este acum la prima ediție dar ne propunem să urmeze și alte evenimente similare cel puțin de două ori pe an, să îl creștem ca un cadru de dezbatere dedicat problemelor mediului de afaceri argeșean!

Multe provocări stau în fața economiei românești. Dar sunt sigură că dialogul între mediul de afaceri, Legislativ și Executiv ne va permite să găsim soluții bune iar autoritățile să ofere sprijin dar și stabilitate, predictibilitate și responsabilitate pentru ca planurile oamenilor de afaceri să meargă așa cum trebuie.

Deși județul nostru este deja pe un loc de frunte în ceea ce privește datele economice de ansamblu, știm foarte bine că este loc de mai bine pentru mediul de afaceri argeșean!

De exemplu, în domeniul turismului. Stațiunea Bughea era mai cunoscută în sec XIX decât în sec XXI. Și nu este singurul exemplu. Este clar, ceva trebuie făcut, o prioritizare la nivelul județului Argeș pentru a corecta situația. Este unul dintre motivele pentru care la această primă ediție a Forumului nostru l-am invitat pe dl Cadariu, care are în portofoliu nu doar antreprenoriatul ci și turismul.

Domnule ministru, pe site-ul Ministerului este o listă cu pârtiile de schi omologate. Argeșul deocamdată lipsește, efortul trebuie să vină de la autoritățile județene, să știți însă că există un proiect în Argeș, la Molivișu. Fie ca până la finalul mandatului acestui guvern să fie și Județul Argeș pe lista dumneavoastră, munți avem, Slavă Domnului sunt cei mai înalți din țară!

Un alt obiectiv pe care aș vrea să îl pun pe agendă este un program de parcuri industriale argeșene. La nivelul Municipiului Pitești a fost găsită o soluție în bugetul local de anul acesta pentru a demara un Studiu de fezabilitate. Dar dvs., reprezentanții mediului de afaceri argeșean, cu siguranță cunoașteți mai bine nevoile la nivelul întregului județ. Așa că aș vrea să pun acest subiect pe agenda noastră, să vedem care sunt nevoile în acest sens, să avem un plan.

Din discuțiile pe care le-am avut cu primarii și oamenii de afaceri din Argeș, alte teme de interes, pe care le vom dezbate la ediții viitoare, ar trebuie să fie: problemele sectorului agricol, modul în care economia argeșeană poate profita de statutul Piteștiului de viitor nod de autostrăzi și programele de dezvoltare locală economică și socio – culturală a zonei de nord a județului.

După doi ani de pandemie, această criză nouă impune însă o atenție deosebită în ceea ce privește economia și păstrarea predictibilității fiscale. Nu e cazul să se mai discute public despre taxe noi. S-a lucrat doi ani pentru stabilizare fiscală. Pentru a avea încrederea contibuabilului, politicul trebuie să arate că nu se repede să crească taxele ci că banul public nu se risipește, că se cheltuie cu eficiență, se mai reduc și cheltuielile statului, scade evaziunea fiscală.

În acest moment, există două mari vulnerabilități pentru economie: criza energetică și creșterea inflației. În ceea ce privește prețurile la energie, Guvernul Ciucă a anunțat recent măsuri de sprijin care se vor aplica timp de un an de la 1 aprilie și pentru clienții casnici și pentru sectorul IMM-uri, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri precum şi alte astfel de instituţii. Impactul estimat până la finele acestui an este considerabil: 14,5 miliarde lei.

Sunt propuneri pentru a lupta cu efectele negative ale inflației pe masa coaliției, dar încă sunt discuții: reducerea CAS de la 25% la 20%, o măsură care îi ajută pe toți românii, fie că lucrează în sectorul bugetar, fie la privat. Reducerea TVA de la 19% la 17% ar fi o măsură care va domoli inflația. Astfel de măsuri trebuie însă dublate de respectarea țintei de 7% din PIB alocată investițiilor. Asta înseamnă că restanța de 0,25% din PIB pentru investiții să fie alocată la rectificarea bugetară. Investițiile sunt cruciale pentru economie.

De la începutul crizei sanitare, guvernele au alocat un sprijin de circa 2,2 miliarde lei pentru sectorul HORECA. Așa cum s-a anunțat deja, anul acesta Ministerul Antreprenoriatului și Turismului dorește ca alte 10 programe să vină în sprijinul mediului de afaceri. Cred că dl. ministru are multe să vă spună și despre acest subiect.

Ministerul a publicat recent listele celor 39.498 de beneficiari plătiți în total până la data de 27 ianuarie a.c. pentru cele trei măsuri gestionate și implementate. Mă bucură faptul că numărul beneficiarilor din Argeș este important:
• 381 de beneficiari (IMM, PFA, ONG cu activitate economică prevăzută în Anexa 1) cu 3.687.699 pentru Măsura 1 (Microgranturi),
• 503 de beneficiari IMM cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în Anexa 2 cu 145.045.826,3 lei pentru Măsura 2(Granturi pentru capital de lucru),
• 200 de firme (întreprinderi individuale, SRL-uri și Societăți pe acțiuni) cu 40.364.568 pentru HORECA.

O veste bună pentru toată lumea a fost cea legată de acordarea voucherelor de vacanță pentru turism intern până la data de 31 decembrie 2026. Pentru angajații din sectorul bugetar, în cuantum de 1.450 lei, dar și salariaților din sectorul privat. Este o măsură win-win-win dacă vreți: au de câștigat și angajatorii și angajații și turismul. Pentru că au 100% deductibilitate fiscală în limita a 6 salarii minime/angajat/an fiscal și scutirea de contribuția asiguratorie pentru muncă, în valoare de 2,25% din salariul brut al angajatului dar sunt scutite și de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajat.", a spus Alina Gorghiu.